În următorii ani am putea ajunge din capitală pe litoral cu vaporul. După 22 de ani de la întreruperea lucrărilor, Comisia Europeană a acceptat să finanţeze construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti. Este doar un prim pas: mai este nevoie de acordul miniştrilor Transporturilor, Telecomunicaţiilor şi Energiei din Uniunea Europeană, relatează Realitatea TV.
Construcţia canalului Dunăre-Bucureşti a început în 1984, şi la revoluţie era finalizat în proporţie de aproximativ 70%. După 1989, lucrările au încremenit. Viitoarea arteră navigabilă măsoară 73 de kilometri lungime, 80 de metri lăţime şi o adâncime medie de cinci metri.
Portul Capitalei urma să fie la Dărăşti, în sud, şi era aproape gata în 1989. Acum este doar o ruină, în mijlocul unui câmp plin de gunoaie. Câţiva stâlpi, parţial vandalizaţi de căutătorii de fier vechi. Asta este cam tot ce a mai rămas din unul dintre cele mai grandioase proiecte ale lui Nicolae Ceauşescu. Foştii constructori, dar şi localnicii, îşi amintesc cum era în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Fiecare ministru care a trecut pe la Transporturi a anunţat că va termina lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti. Dacă în 2008, Ludovic Orban estima un deviz de 450 de milioane de euro, în 2010 Anca Boagiu vedea costuri de şase ori mai mari, în condiţiile în care canalul ar fi fost prelungit cu 31 de kilometri.
"În ceea ce priveşte proiectul de regulament privind Mecanismul Conectarea Europei, dacă acest instrument va fi validat în cadrul Consiliului TTE, Comisia a acceptat propunerea României de a finanţa din aceste fonduri construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti dar şi alte proiecte pe care le vom înainta în perioada imediat următoare. Există un angajament ferm al Comisiei de a oferi României asistenţă tehnică în vederea pregătirii unei liste de proiecte eligibile pentru a creşte capacitatea de absorbţie a fondurilor în perspec
