Imigranţii din România şi din Bulgaria ocupă adesea locuri de muncă pe care cetăţenii din ţările occidentale nu le vor, de multe ori fiind vorba despre muncile sezoniere, aşa că aceste state europene au de câştigat, scrie Tanja Wunderlich, coordonator de program în cadrul Fondului German Marshall, o instituţie americană ce oferă granturi pentru promovarea cooperării între SUA şi Europa.
În contextul în care partidele politice din Germania au început să se pregătească pentru campania electorală naţională, dezbaterea asupra imigraţiei a căpătat amploare, iar expresia „migraţia săracilor“ a câştigat tot mai multă popularitate odată cu lansarea unui document de către Asociaţia Germană a Oraşelor. Lucrarea de zece pagini a descris provocările financiare cu care se confruntă zonele urbane, din cauza asistenţei sociale pe care trebuie să o ofere imigranţilor săraci din România şi din Bulgaria, în special celor care aparţin minorităţii rome.
Raportul citează cifrele Biroului Federal de Statistică, potrivit cărora în prima jumătate a anului 2012 a avut loc o creştere de 24% a numărului de imigranţi români şi bulgari. Acest procent se adaugă celor 147.000 de imigranţi înregistraţi deja în ţară.
Hans-Peter Friedrich, ministrul german de Interne, a promis că va intensifica eforturile de combatere a problemei sărăciei imigranţilor. De asemenea, el a spus că va introduce o interdicţie de reintrare în ţară a imigranţilor deja expulzaţi, condamnaţi pentru fraudă la adresa bunăstării.
Cu toate acestea, raportul conţine erori semnificative privind evaluarea situaţiei reale, remarcă Tanja Wunderlich. „Problema cea mai evidentă este că migraţia sărăcilor nu este un termen neutru, ci evocă temerile cu privire la imigraţia în masă şi la potenţialul abuz al sistemului german de asistenţă socială. De asemenea, nu este corect să gândim că toţi imigranţii din Bulgaria
