Disparitia, aproape concomitenta, a celor doi lideri politici atit de diferiti mie imi sugereaza faptul ca perioada urmatoare va fi una a extremelor, in care se vor produce schimbari radicale. Nu sintem decit in devenire. La finele anului 2011 ne-au parasit doua figuri cheie ale politicii mondiale, remarcabil de contrastante. Pe de o parte, tovarasul Jong Il, din dinastia Chim, care sufoca o jumatate de tara, cu 23 de milioane de creiere spalate. Un semiavorton care nu s-a ridicat niciodata la personalitatea tatalui sau, plin de fobii, exponentul celui mai dur comunism, cu specific asiatic, al celei de a patra (numeric vorbind) armate din lume, detinatoare si a armei nucleare. Urmasul sau, fiul cel mic, desi scolit in Occident, pare croit din acelasi aluat lugubru si, probabil, captiv al generalilor din conducerea armatei. Cu prilejul funeraliilor, s-a bagat peste in magazine, spre fericirea intregului popor, necontenit de plins. O relicva a razboiului rece, ce nu rezista decit pentru ca o sprijina China. De cealalta parte, a murit una dintre cele mai emblematice personalitati ale democratiei autentice, anticomunist, initiator al Primaverii de la Praga, ceea ce l-a costat cinci ani de inchisoare, conducator al Revolutiei de Catifea din Cehoslovacia, ulterior presedinte al tarii si, dupa dezmembrare, presedinte al Cehiei. Totul pasnic. Discret, dar hotarit, om de cultura autentic, fara sa epateze, a rezonat fantastic cu spiritul poporului sau. Un fel de Gandhi est-european, rocker, cu simpatii budiste (de altfel, Dalai Lama l-a vizitat cu o saptamina inainte de a muri, iar trupul sau a fost incinerat). Intreaga lume i-a adus omagiul sau acestui om cu un destin aparte, model si pentru multi intelectuali de pe la noi. Prin plecarea lor, binele si raul de pe pamint ramin in acelasi echilibru precar. Ne asteapta un an greu, decisiv in opinia mea, mai cu seama in Europa. A