Negocierile cu privire la planul de salvare a Ciprului au durat mai bine de nouă luni, iar parlamentul ţării continuă să respingă soluţiile propuse. Cu toate acestea, economiştii consideră că politica zonei euro poartă o parte din vină.
Când Clemens Fuest, preşedinte al Centrului pentru Cercetare Economică Europeană din Manheim a citit ştirile referitoare la acordul dintre Cipru şi bănci, s-a gândit că relatările sunt o amăgire, relatează site-ul „Deutsche Welle“.
„În Europa, sunt reguli clare cu privire la restructurarea băncilor“, declarase el în cursul săptămânii. Regulile, după cum a explicat Fuest, stabilesc anumite responsabilităţi. Bancherii sunt primii care ar trebui să îşi asume responsabilitatea. Când asta nu se mai poate, creditorii băncilor sunt următorii care trebuie să plătească.
Protejarea depozitelor
În general, acţionarii sunt primii care trebuie să îşi asume responsabilitatea deoarece sunt cei care beneficiază de pe urma dobânzilor, în perioadele prospere.
Deşi în mod normal cei care au depozite sub 100.000 de euro sunt protejaţi, iar asta a fost şi promisiunea Uniunii Europene, în Cipru ei ar putea suferi unele pierderi.
Miniştrii de finanţe din zona euro au sperat că le vor putea solicita direct clienţilor băncilor să plătească o taxă de aproape şapte procente. Politicienii au încercat să susţină planul, spunând că este vorba despre o taxă. Fuest susţine că o persoană obişnuită ar putea ajunge la tribunal dacă ar încerca să facă aşa ceva. „În opinia mea, permiterea unei abordări arbitrare este scandaloasă“, a adăugat el.
Deşi Fuest a declarat că salvarea ţării ar trebui să vină din partea creditorilor privaţi, a adăugat că încercarea Ciprului de a face asta a eşuat şi va descuraja participarea investitorilor privaţi.
Între timp, miniştrii de finanţe au reacţionat şi recomandă acum guvernului c