Licitaţiile toamnei vor mări competitivitatea picturii contemporane şi a tablourilor cu preţuri accesibile.

Tablourile de patrimoniu sunt considerate cea mai sigură investiţie de către toţi marii actori dintr-o piaţă, cea din România, care, începând cu 2009, înregistrează concentrarea unor capitaluri fără precedent în comerţul cu artă. Cifra anuală de afaceri a crescut de la o constantă de 3,5 milioane de euro în 2007-2008 la un record de 14,6 milioane de euro în 2011.

Absorbţia operelor retrocedate de Muzeul Naţional de Artă al României era ţinta principală a Fondului de investiţii Arta Românească de la Certinvest, singurul cumpărător instituţional. Ponderea de 40% din capital destinată acestor opere nu a fost însă atinsă, în parte din cauza ritmului mult prea lent în care se fac retrocedările, în parte din cauza competiţiei din licitaţii. Fondul a atins totuşi o capitalizare de 1,8 milioane de euro, cu 50 de clienţi în iulie 2012 şi 46 de opere de artă în portofoliu.

Cea mai mare parte a acestora sunt semnate de primii 20 de autori din topurile de artă, incluzând nume ca Grigorescu, Andreescu, Luchian, Schweitzer-Cumpăna, Ţuculescu. 33 dintre opere au fost achiziţionate anul trecut, când fondul a fost deosebit de activ şi a licitat valori mari.

Ulterior, fondul a anunţat că vinde din portofoliu şi că va marca profitul. Raportul din această vară menţionează revânzarea a 3,6% din portofoliu, cu un profit anual de 19%.

Pilonul artei consacrate

Alţi doi mari cumpărători sunt oamenii de afaceri Mircea Veşcan şi Lucian Pop. Primul a răsturnat de două ori recordurile pentru Nicolae Grigorescu, iar cel de-al doilea deţine opere emblematice pentru Luchian, Andreescu şi Tonitza. Interesul pentru vechii maeştri a suferit însă principala corecţie de cotă în acest an, în condiţiile în care sunt extrem de puţini colecţionarii ca