În şoferi şi-n pensionari!
Printr-o temerară lovitură de palat, C.V. Tudor a fost îndepărtat zilele trecute din fruntea Partidului România Mare. Ori măcar s-a încercat acest lucru. Câţiva şefi de filială cu iniţiativă, sătui de logoreea cotidiană a preşedintelui de partid, au decis convocarea congresului extraordinar, pentru alegerea unui nou lider.
În replică, “tribunul” a ameninţat cu represalii. După ce că nu a recunoscut decizia subordonaţilor, pe motiv că aceştia ar fi fost doar şoferi şi pensionari, adică oameni care nu merită nici o ţâră de consideraţie, CVT i-a mai şi speriat cu tribunalul. Apoi, nu a exclus nici ipoteza desfiinţării partidului, pe care îl conduce de peste 20 de ani. Înregistrat ca marca personală, ‘PRM’ a fost, este şi va fi doar jucăria lui Vadim. O jucărie care, prin 2000, graţie votului patrioţilor de pretutindeni, devenise a doua forţă politică a ţării! O jucărie pentru a cărei supravieţuire - iar aici CVT aproape că a lăcrimat în direct -, el şi-a vândut crucea; soţia, colierul; iar copilele, cerceii. Toate, de aur. Se aşteaptă ca românii buni la suflet, recte şoferii şi pensionarii, să deschidă o listă de subscripţie pentru finanţarea PRM.
Oricum, tentativa de mazilire a reprezentat cel mai bun pretext pentru ca CVT să mai dea o raită pe la toate televiziunile. Cum i-a mai turuit gura! Cum a tunat şi fulgerat împotriva “guzganului rozaliu”! Cum i-a pus la locul lor pe şoferii şi pe pensionarii, care au încercat să-l debarce din fruntea partidului! Specialist în chiloţi de vedete, în criza Coreei de Nord, precum şi în dedesubturile mişcărilor pentru drepturile homosexualilor, Vadim şi-a ridicat poalele la înălţimea renumelui său de tribun.
Dacă va vorbi la fel de vehement şi despre capcanele regionalizării (cică ungurii ne-au ciordit deja Ardealul!), atunci şi PRM va redeveni ce a fost odată. Şi chiar mai mult