Copiii expuşi în primii doi ani de viaţă unor nivele crescute de alergeni proveniţi de la pisici pot fi supuşi unui risc mai mare de a deveni alergici la animale, arată un nou studiu german. Totuşi, se pare că riscul dispare la vârsta de 6 ani. Studiul arată că evitarea expunerii la pisicile crescute în casă pare a nu fi suficientă pentru a proteja unii copii să nu devină alergici, spune dr. Joachim Heinrich de la Centrul Naţional de Cercetare pentru Mediu şi Sănătate din Nuremberg.

Oamenii de ştiinţă susţin că anumite studii au arătat că dacă ai pisici în preajmă în primii ani de viaţă creşte riscul de a dezvolta alergie la pisici, în timp ce alte cercetări arătau că acesta este un mod de a proteja. Medicii germani au urmărit un grup de peste 2.100 de copii de la naştere până la vârsta de 6 ani. La vârsta de 3 luni a copiilor, cercetătorii au colectat probe de praf din casele în care erau crescuţi. La vârsta de 2 şi 6 ani, au fost luate probe de sânge şi de praf din casă. Cu cât era mai crescut nivelul alergenilor proveniţi de la pisică în praful din casă, cu atât copiii erau mai predispuşi să devină sensibili, până la vârsta de 2 ani, au constatat cercetătorii.

Medicii au mai notat că şi în cazul copiilor care nu aveau pisici în casă, dar intrau frecvent în contact cu animalele, ei aveau acelaşi risc mare de dezvoltare a sensibilităţii, mai ales dacă părinţii aveau orice tip de boală alergică. Cercetătorii germani au subliniat şi faptul că istoricul familiei în boli alergice rămâne cel mai important factor dacă cel mic va dezvolta alergii. De aceea, medicii recomandă ca în aceste cazuri să nu se ţină pisici în casă şi să se evite expunerea copiilor la animale din afara casei, cu toate că nici aşa nu este sigur că aceştia nu vor dezvolta sensibilitate la alergenii proveniţi de la pisici. (L.S.)

Copiii expuşi în primii doi ani de viaţă unor nivele