Produsele organice – de la alimente la produse de îngrijire a pielii, „preparate în casă“, la ţigări – sunt în mare vogă astăzi, piaţa mondială de alimente organice atingând o cifră de încasări anuale de peste 60 de miliarde de dolari. Punctele de vedere ale adepţilor produselor organice par să fie împărtăşite de Comisia Europeană, a cărei opinie oficială privind agricultura şi alimentele organice este „ceea ce este bun pentru natură este bun şi pentru om“. Însă niciuna dintre aceste două poziţii nu se bazează pe dovezi convingătoare. O metaanaliză publicată în Annals of Internal Medicine în 2012, cu date din 240 de studii clinice, a concluzionat că fructele şi legumele organice nu erau, în medie, mai nutritive decât corespondentele lor convenţionale mai ieftine şi că nici nu prezentau un risc mai scăzut de a fi contaminate de bacterii patogene, precum E. coli sauSalmonella – un rezultat care i-a surprins până şi pe cercetători. „Atunci când am lansat acest proiect – remarcă Dena Bravata, unul dintre cercetători – ne-am gândit că vor apărea argumente care să susţină superioritatea produselor organice faţă de alimentele convenţionale.“ Mulţi oameni cumpără alimente organice pentru a evita expunerea la niveluri nocive de pesticide. Însă acest raţionament nu stă în picioare. Deşi fructele şi legumele neorganice prezentau o cantitate de pesticide reziduale mai mare, în peste 99% din cazuri nivelurile nu depăşeau pragurile de siguranţă fixe, stabilite de organismele de reglementare. În plus, marea majoritate a pesticidelor găsite pe produsele agricole se regăsesc „în mod natural“ în regimurile alimentare ale oamenilor, atât prin intermediul alimentelor convenţionale, cât şi prin cel al alimentelor organice. Biochimistul Bruce Ames şi colegii săi au descoperit că „99,99% din ponderea pesticidelor din regimul alimentar al americanilor rezidă în substanţe chim