Coalitia sta sa se rupa din cauza refuzului PSD de a fi de acord cu asumarea raspunderii asupra legilor educatiei, preferand tragerea de timp si amanarea, cine stie cu cati ani, a reformei adevarate.
Care sa fie oare explicatia?
In decembrie '89 am schimbat sistemul politic economic si social, nu si pe cel educational. Educatia functioneaza si acum in paradigma comunista, transformandu-se intr-o frana a evolutiei economice si sociale a tarii.
De ce?
Politicienii au intuit rapid ce sursa uriasa de fonduri constituie acest domeniu, in care rezultatele la iesire pot fi trucate cu usurinta. In adevar, de educatie precara nu se moare, se merge in Spania si alte tari la munci agricole. Dar asta nu se deconteaza la urne.
Si s-a trecut la treaba.
Prima directie de atac: invatamantul superior privat. Profitand de apetitul de diplome a tineretului nostru, imediat dupa '89, s-au pus in opera adevarate fabrici de diplome pentru amatorii de chilipiruri si de bani pentru "intreprinzatori" de ocazie.
Lovitura reusita.
Profitand de lipsa de control din partea statului (care, printre altele, a permis privatizarea economiei contra 100 km de autostrada), sub atenta indrumare si confort legislativ oferit de Parlament, clanurile universitare si-au atins scopul: imbogatirea in cativa ani, fie prin universitati private pe bune, fie prin folosirea activelor statului, sub paravanul autonomiei universitare.
Politicienii, parlamentari sau nu, si-au luat si ei partea leului, mimand meseria de profesor, fie direct, prin spagi si donatii la partid.
Vazand ca merge, s-a trecut la afaceri mai directe: vanzarea diplomelor universitare la taraba, direct beneficiarilor amatori, fara macar o aparenta de legalitate. Cu participarea directa a ministerului, care si-a pus antetul si timbrul s
