Un ciine de casa, probabil un labrador, ii da lectii despre Internet prietenei sale, o catelusa alba, cu pete negre si cu medalion la git. Catarat pe un scaun, in fata unui birou pe care se afla un computer pornit, cu o laba pe tastatura si cu cealalta in aer, Azor ii explica
Un ciine de casa, probabil un labrador, ii da lectii despre Internet prietenei sale, o catelusa alba, cu pete negre si cu medalion la git. Catarat pe un scaun, in fata unui birou pe care se afla un computer pornit, cu o laba pe tastatura si cu cealalta in aer, Azor ii explica amicei, muta de admiratie: ?Vezi tu, in Internet nimeni nu stie daca esti ciine sau om...?. Caricatura, aparuta in revista ?The New Yorker?, ilustreaza principala virtute (si viciu) a Internetului. E usor sa-l folosesti, mai greu e sa afli cine este la celalalt capat al firului.
Informatiile care ne vin prin intermediul Internetului sint de multe ori greu de verificat sau de crezut. Un mic exemplu. La initiativa unor entuziasti a fost creata o enciclopedie numita wikipedia, care exista numai pe Internet. Wiki e un cuvint hawaiian, ales pentru ca suna haios. El inseamna ?repede?, pentru a sugera modalitatea de generare a articolelor. Enciclopedia este scrisa si poate fi modificata de orice utilizator al Internetului, instantaneu. Articolele apar pe masura ce utilizatorii manifesta interes fata de anumite subiecte.
Subiectul Adrian Paunescu, de pilda. Un prim utilizator interesat de chestiune creeaza o biografie si spune in ea ce stie: Adrian Paunescu e un poet roman faimos. Un alt utilizator mai in virsta va adauga, probabil, ca Paunescu a fost un poet apropiat de puterea comunista. Un fan al Cenaclului Flacara ar putea insa sterge aceasta informatie, spunind ca Paunescu a fost un poet patriot care a contribuit la relansarea cintecului ?Lancea lui Horea?. Mai tirziu, un critic adauga faptul ca Ad