Gerardus Mercator, cel mai mare cartograf al secolului al XVI-lea, s-a născut în 1512 în Rupelmonde, un mic port de lângă Anvers (Belgia). A studiat filozofia şi teologia la Universitatea din Louvain. După absolvire, a studiat învăţăturile lui Aristotel, însă nu a continuat să studieze filosofia, ci şi-a dedicat întreaga viaţă hermeneuticii şi cartografiei.

În 1534, Mercator începea să studieze matematica, astronomia şi geografia, sub atenta îndrumare a matematicianului Gemma Frisius. A învăţat arta gravurii de la Gaspar Van der Heyden, gravor şi specialist în globuri pământeşti, adoptând un nou stil de scriere, originar din Italia. Scrierea cursivă, cu caractere italice, prin care el înlocuia caracterele gotice, s-a dovedit extrem de utilă în realizarea globurilor pământeşti.

În 1537, Mercator a realizat prima sa hartă, cea a Ţării Sfinte, care menţiona peste 400 de denumiri geografice şi indica traseul parcurs de israeliţi prin pustiu după ce au ieşit din Egipt. Mercator a realizat o hartă a lumii în anul 1538, fiind primul care a folosit denumirea "America”, referindu-se la America de Nord şi de Sud.

În 1541, Mercator şi-a atins obiectivul de a realiza un glob pământesc mai complex decât toate câte se făcuseră până atunci.

A fost acuzat de erezie, cum era "moda” epocii, fiind arestat în februarie 1544, alături de alţi 42 de locuitori ai oraşului, sub acuzaţia de a fi scris scrisori suspecte, şi aruncat în temniţa castelului din Rupelmonde, oraşul său natal.

După şapte luni de închisoare, Mercator a fost eliberat, fiindu-i însă confiscate toate bunurile. În 1552, Mercator s-a mutat în Duisburg (Germania), continuându-şi munca. Prima sa colecţie de hărţi, numită "atlas”, a fost publicată în 1595. O ediţie îmbunătăţită a Atlasului a fost publicată apoi de Jodocus Hondius, în 1606, tipărită în multe limbi şi vândută în