De la 43 de biserici, cite avea in 1990, acum Iasul se poate lauda cu 71 de ctitorii. 30 dintre acestea sint incluse pe lista monumentelor istorice. Una din principalele preocupari ale Mitropoliei Moldovei dupa ‘90 a fost ctitorirea de biserici. Arhiepiscopia Iasilor a plasat de fiecare data investitiile in locasuri de cult pe primul plan, sumele cheltuite ridicindu-se chiar la sute de miliarde de lei vechi in fiecare an. La Iasi, numarul bisericilor a crescut cu 65%, ajungindu-se la 71 de ctitorii, de la 43 cite erau in 1989. Nu e o crestere mare in raport cu nevoile Iasului, spun preotii care conduc cele doua protopopiate. Scopul ctitoririi atitor locasuri a fost acela de a descentraliza comunitatea enoriasilor, concentrati in doar citeva parohii mult prea mari pentru o buna practicare a cultului. Acum, amploarea mare a ctitoriilor in timpul cit mitropolit era IPS Daniel, plaseaza Iasul in pozitie de „campion". „Din cite stiu, raportat la numarul de locuitori, Iasul are acum cele mai multe biserici. Cu toate acestea, ele nu sint suficiente nici acum, avind afluenta de credinciosi la slujbe. Iasul a avut insa o mostenire grozava. In centrul orasului sint foarte multe biserici vechi", a declarat parintele Constantin Sturzu, purtatorul de cuvint al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Desi numeroase si importante, multe din bisericile monument istoric sint insa in stare de degradare. Credinciosii din cartiere veneau in centru Pina la sfirsitul anilor 80', cea mai mare parte a credinciosilor ieseni erau inscrisi ca enoriasi la bisericile din centrul municipiului. Numarul enoriasilor ajungea chiar pina la 8.000 de familii pentru o singura biserica. „In bisericile din centru erau inainte de 90' intre 5.000- 8.000 de familii. De-abia daca reusea preotul sa intre in casele oamenilor o data pe an. Acum sint mai multi preoti, preotul poate fi aproape de credincios atunci cind