Incepand cu 1991 guvernele au incercat prin intermediul a cinci legi sa reconstituie dreptul de proprietate al romanului expropriat de regimul comunist. Modul in care primele executive au pus problema restituirii a facut, insa, ca si dupa 19 ani de democratie cele mai mari patimi sa fie iscate de pamant. Peste 1.000 de botosaneni ajung in fiecare an la prefect, la presedintele Consiliului Judetean (CJ) si la instantele de judecata pentru ca nu sunt stapani pe pamantul lor. Conform datelor oferite de Prefectura aproape 90% dintre botosanenii ce solicita audiente reprezentantului Guvernului in teritoriu au probleme de fond funciar. Oamenii se plang ca li s-au dat titlurile de proprietate, dar pe alte amplasamente decat cele unde aveau terenul, ca primarul sau secretarul face abuzuri si imparte pamantul dupa bunul plac, dar si ca au pierdut pe nedrept procese privind fondul funciar. Botosanenii sunt nemultumiti de masuratori, solicita altele noi, isi reclama vecinii pentru ca le-au intrat in hat sau solicita prefectului sa aplice o hotarare judecatoreasca pe care cealalta parte din proces refuza sa o puna in practica. Conform declaratiilor date de prefectul Gheorghe Sorescu cererile depuse de botosaneni pe baza legilor de fond funciar sunt solutionate in cea mai mare parte, gradul de rezolvare fiind de peste 99% in cazul legilor mai vechi si de 83% pentru legea din 2005. "Au ramas exact situatiile cele mai dificile. Pe care, trebuie s-o spunem, tot legislatia le-a creat. Daca imediat dupa 1989 guvernele ar fi gandit mai putin «de stanga» si ceva mai complex, dreptul de proprietate era recunoscut mult mai repede", a declarat prefectul explicand ca legile anterioare nu permiteau restituirea integrala a terenului, ca atare ramanea pamant la dispozitia comisiilor locale care a fost pus in posesia altor oameni decat proprietarii. "Adevaratul proprietar nu poate intra in pose