În primul număr din acest an, Practica medicală – revista oficială a Societăţii Academice de Medicină a Familiei (SAMF) din România – ne aduce la cunoştinţă, prin intermediul articolului semnat de conf. dr. Cătălina Tudose, particularităţi în examinarea psihiatrică a vârstnicului. Dr. Mircea Lupuşoru şi colab. au urmărit să stabilească locul indicelui de rezistivitate renală (IR) în evaluarea vârstnicului hipertensiv. Studiul clinic prospectiv deschis a fost realizat pe un lot de 279 de vârstnici (peste 65 de ani) cu HTA. Corelaţiile între IR şi creatinină şi proteinurie – markeri ai afectării renale –, au fost Publicitate pozitive, susţinând ideea că IR ar putea fi folosit pentru cuantificarea injuriei renale. Dr. Mirela Covăcescu, dr. Michaela Nanu, dr. Vasilica Plăiaşu şi prof. dr. Ioan Gherghina prezintă un caz de diabet insipid nefrogen congenital, afecţiune rară determinată de un defect genetic, caracterizată prin lipsa de răspuns a nefronului distal la arginină-vasopresină, în ciuda nivelului seric crescut al acesteia. În editorialul din nr. 2/2013 al aceleiaşi reviste, prof. asoc. dr. Adrian Restian discută despre informatomul uman. El reprezintă totalitatea sistemelor de comunicaţie şi a informaţiilor care circulă prin aceste sisteme ale organismului. Prin informatom circulă în primul rând un flux de informaţii genetice, de la genom la proteom şi de la proteom la metabolom, dar şi un flux de informaţii din mediul extern spre genom. Pe lângă cele două magistrale informaţionale ale organismului – longitudinală, de-a lungul căreia se transmite informaţia genetică, şi transversală, de-a lungul căreia se transmite informaţia primită din mediu –, informatomul uman mai are şi doi poli informaţionali: genetic şi cerebral. Oportunitatea administrării dozelor substitutive de cortizon la pacienţii cu şoc septic este discutată de dr. Liliana Mirea, conf. dr.