Guvernul a permis aditivarea benzinei cu compuşii controversaţi pe bază de mangan (MMT), incriminaţi de organismele europene şi în numeroase studii de specialitate, informează economica.net
MMT creşte poluarea şi distruge diferite dispozitive ale motoarelor. Aditivii MMT sunt folosiţi în scopul creşterii cifrei octanice şi i-au înlocuit pe cei pe bază de plumb, odată cu interzicerea acestora.
În România companiile petroliere au renunţat unilateral să folosească MMT începând de la 1 ianuarie 2009, pe fondul disputelor la nivel european.
Un an mai târziu, Curtea Europeană de Justiţie decidea în defavoarea producătorilor de MMT, care reclamaseră o directivă europeană care le restricţiona vânzările pe piaţa UE.
Totuşi, acum Guvernul introduce discret prevederea prin care este permisă explicit folosirea aditivului MMT cu potenţial poluant, în HG nr. 928 din 12 septembrie. Hotărârea Guvernului este menită să stabilească tocmai condiţiile de „introducere a unui mecanism de monitorizare şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră".
Prin HG 928 „este permisă aditivarea carburanţilor cu metil ciclopentadienil tricarbonil mangan (MMT), cu o concentraţie de maximum 6 mg mangan pe litru".
Severitatea Guvernului faţă de importatorii de MMT se vede în impunerea restricţiei ca, începând din 1 ianuarie 2014, concentraţia să scadă la 2 mg mangan pe litru.
Necazurile pe care le provoacă MMT asupra mediului şi motoarelor fac obiectul polemicilor dintre mediul academic şi cel comerciale, cu efecte juridice, încă de la începutul anilor 2000.
În România, companiile petroliere au „renuntat la utilizarea de aditiv cu MMT, odată cu trecerea, începând cu 1 ianuarie 2009 la standardul Euro 5, din cauza faptului că nu este benefic impactul compuşilor organo-metalici (categoria din care face MMT, n.r.) asupra cartuşului catalitic de pe circuitu