Decizia premierului Victor Ponta de a trimite la CSAT "rezultatul finalizarii negocierilor privind privatizarea companiei CFR Marfa" este, dincolo de a fi doar ridicola, un truc prin care premierul vrea sa-l scoata vinovat pe Traian Basescu de esecul previzibil al acestei afaceri dubioase. Deja l-a acuzat de atitudine antiromaneasca dupa ce seful statului a chestionat adevaratele intentii ale cumparatorului. "Cheia ramane daca acel castigator va putea moderniza CFR Marfa sau daca nu cumva incepe sa taie cu zecile de mii de vagoane sa achite din vanzarea fierului vechi datoriile la banci", a declarat presedintele Traian Basescu, luni, 22 iulie, cand i-a cerut premierului sa-si asume semnarea contractului de privatizare.
Mai mult, prin decizia de a amana pana pe 23 august numirea unui nou ministru la transporturi in locul lui Relu Fenechiu, demis dupa sentinta Inaltei Curti, care l-a condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare in dosarul Transformatorul, presedintele Basescu l-a obligat practic pe Victor Ponta la o decizie. Premierul a adoptat o pozitie tipic romaneasca: nu-si asuma nimic prefacandu-se totusi ca aproba ceva dar cerand altora sa se pronunte daca-i bine sau nu.
Aici lucrurile sunt simple: Victor Ponta ori semneaza contractul, ori nu. A trimite la CSAT un contract de privatizare seamana cu metoda fugii de raspundere din trecut, cand marile contracte de privatizare treceau obligatoriu prin Parlament. Era un mod de evita raspunderile individuale ale celor care au negociat privatizarea: ministru, echipa de negociere, eventul premier, adica toti cei care-si angajeaza prin semnatura raspunderea pentru corectitudinea inchierii unui contract.
Guvernul sustine ca are tot dreptul sa ceara aviz de la CSAT la finalul procesului de privatizare din moment ce declansarea lui a fost decisa tot aici. "Decizia Guvernului este consecve
