În 1990, Târgul Internaţional Bucureşti a ajuns la a 16-a ediţie. Românii erau îmbiaţi cu de toate: de la biciclete la avioane.

Perspectiva încheierii unor afaceri în Est a atras businessmeni din întreaga lume. Comasate în pavilioane na­ţio­nale sau sosite pe cont propriu, pes­te 1.000 de firme străine s-au pre­zen­tat la eveniment. Şansa părea să su­râdă şi celor 190 de întreprinzători din România, care au plătit între 200 de lei (10 dolari) şi 300 de lei metrul pă­trat de stand. Se profilau contracte de exclusivitate cu branduri celebre şi parteneriate cu companii multi­na­ţio­nale. TIB '90 s-a deschis fără ceremonialul tăierii panglicii tricolore. Dar oficialităţile nu au lipsit de la inaugurare. La 10 di­mi­neaţa, prim-ministrul Petre Roman a dat startul expoziţiei. După ce i-a salutat pe ambasadorii străini acre­ditaţi la Bucureşti, sosiţi şi ei la eveniment, premierul, flancat de miniştrii Vătăşescu şi Fota, a vi­zitat timp de două ore standurile târgului. Cele mai multe opriri au fost desigur în faţa vitrinelor româneşti.

Firmele autohtone rămăseseră cu obiceiul raportărilor-record de pe vremuri. De pildă, Maşinexportimport se lăuda cu "întreaga gamă de ma­şini-unelte". Pentru Adevărul, di­rect­orul Traian Cruceru enunţa perspectivele de viitor ale întreprinderii: "Acum urmează să ne transformăm în societate comercială şi inten­ţio­năm să ne diversificăm obiectul de ac­­ti­­vitate. Printre altele, în luna noiem­brie vom organiza o expoziţie în RS Moldovenească, unde vom ex­pune peste 40 de tipuri de maşini-unel­­te. Totodată, vom înfiinţa de­po­zite şi magazine de desfacere în străi­nă­­ta­te. Un prim depozit l-am şi des­chis în luna septembrie în oraşul Wie­t­ten Annen, din Germania, împreu­nă cu firma Voltz". La numărul de pro­duse de profil, România depăşea Ca­nada, Suedia, Polonia. Despre com­petitivitate însă, directorul evit