România a pledat, ieri, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), pentru integritatea teritorială a Serbiei şi, deci, împotriva independenţei provinciei Kosovo.
Pledoaria României „a fost un exerciţiu bun", a declarat, pentru „Adevărul", Bogdan Aurescu (secretar de stat în MAE), care a prezentat poziţia românească la Haga, alături de Cosmin Dinescu. „Au fost două puncte centrale în pledoaria României: ideea că secesiunea de tip unilateral e contrară dreptului internaţional şi că dreptul de autodeterminare nu e valabil în această speţă", a mai explicat Aurescu.
„Ar însemna că orice provincie, district, judeţ sau chiar cel mai mic cătun din orice margine a oricărui stat ar avea permisiunea dreptului internaţional să îşi declare independenţa şi să obţină secesiunea. (...) Această concluzie nu poate fi acceptată", a pledat Aurescu la CIJ.
Deşi SUA au cerut tuturor statelor, înainte de audieri, să recunoască independenţa, nu au existat „presiuni" din partea delegaţiei americane.
„Poziţia României faţă de Kosovo este respectată ca atare. Este cunoscut de altfel interesul României pentru stabilitate", a mai explicat, pentru „Adevărul", Bogdan Aurescu. România şi-a armonizat argumentaţia juridică împreună cu partea sârbă, dar şi cu delegaţiile spaniolă, cipriotă şi ale altor state UE care au aceeaşi poziţie în dosarul Kosovo. Nu însă şi cu Rusia şi China, deşi şi aceste state susţin integritatea teritorială a Serbiei.
Audierile de la CIJ au un rol pur consultativ, statele exprimându-şi doar punctul de vedere asupra legalităţii proclamării independenţei provinciei Kosovo. Procesul a fost declanşat la CIJ ca urmare a sesizării Adunării Generale a ONU în octombrie 2008, la iniţiativa Serbiei. SUA şi 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au recunoscut deja independenţa Kosovo.
