Despre "Cavalerii de la "Malta” mi-a fost dat să aflu, asemeni multor generaţii de elevi, dintr-un vers celebru din Scrisoarea a III-a a lui Mihai Eminescu. Era o vreme când, prin clasa a IV-a primară, învăţam un fragment eroic al poemului eminescian, întâlnirea dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid Fulgerul, aprigul sultan nepricepând rezistenţa domnitorului valah, când până şi cavalerii ioaniţi, îmbrăcaţi "în zale lucii”, dăduseră bir cu fugiţii.
Multă vreme, Malta a reprezentat pentru mine un fel de teritoriu exotic, un stat minuscul şi insular în Mediterana, cu o istorie densă, cu tradiţii rigide şi... blânde, cu oameni care aveau o existenţă luminos-liniară, precum o floare a iertării (l'herbe du pardon, spun francezii), la ţărmul apei, sub sărutarea soarelui. Copil fiind, mi-am imaginat acest ca pe unul înşurubat adânc în trecut, cu bărbaţi care îmbracă "zale lucii”, cu femei încă înveşmântate în mătăsuri până-n pământ. Malta îşi construise, în mintea mea, un "contur retro”... şi, într-un fel, nu greşisem, dacă "retro” înseamnă să trăieşti tihnit.
De-aceea cred dacă vrei să pui semnul egal între vacanţă şi odihnă (am spus odihnă, nu lene, căci în Malta ai destul locuri de vizitat, de cunoscut, chiar dacă cele şase insule ale arhipelagului nu măsoară, împreună, mai mult de 316 km pătraţi), ei bine, atunci acesta este locul ideal. Dintre cele şase insule ale micului stat republican, cea care se numeşte chiar Malta este şi cea mai mare, cu o suprafaţă de 246 km pătraţi. Gozo (67 km pătraţi) şi Comino (3,5 km pătraţi) sunt celelalte două insule locuite ale arhipelagului, în vreme ce pe Cominotto, Filfla şi St. Paul singurele suflete sunt cele de păsăret şi animale mici.
Locuită de mai bine de 7000 de ani, Malta s-a aflat dintotdeauna la confluenţa rutelor comerciale din Mediterana, insulele reprezintă un caleidoscop al trecutului şi
