Oricât de mult ar greşi faţă de părinţi, copiii nu pot fi decăzuţi total din drepturi, cu excepţia cazurilor în care comit acte criminale. Testamentele care îi înlătură de la moştenire pot fi anulate în instanţă. Sursa: SHUTTERSTOCK
Cazurile de părinţi dornici să le dea copiilor o lecţie după moarte sunt tot mai frecvente, remarcă avocaţii şi notarii. Puţini ajung însă să-şi pună în practică ameninţările, pentru că legea îi obligă să le dea moştenitorilor măcar jumătate din partea care li se cuvine, potrivit rezervei succesorale. Nemulţumiri legate de cum sunt îngrijiţi la bătrâneţe nu sunt motive suficient de puternice pentru a-i lăsa fără un sfanţ. Doar urmaşii cu mână criminală sunt decăzuţi total din drepturi.
Moştenire ratată din cauza soţului
Vasile T., dintr-o comună din judeţul Olt, nu vrea ca agoniseala lui de o viaţă să ajungă pe mâinile ginerelui, cu care nu s-a înţeles niciodată. Nu mai are alţi copii şi, drept pedeapsă, pentru alegerea făcută de fiica sa, s-a hotărât că cel mai bine ar fi să-i lase casa, maşina şi cele câteva hectare de pământ unei nepoate. Lucrurile nu sunt însă simple.
Dacă îi lasă nepoatei averea prin testament, actul poate fi anulat în instanţă de fiică, care are drept de rezervă succesorală, iar un contract de vânzare-cumpărare cu nepoata nu doreşte să încheie din timpul vieţii. Prin testament, fiica lui Vasile nu poate fi înlăturată total. În cel mai rău caz poate primi doar jumătate din cota la care are dreptul.
"Un moştenitor poate fi înlăturat direct de la moştenire prin testament, sau, indirect, când proprietarul dispune ca toate bunurile sale să rămână altor persoane. Problema e că actul poate fi contestat în instanţă de copii pentru încălcarea rezervei succesorale", spune avocatul Ioana Cojocaru.
Potrivit noului Cod Civil, dezmoştenirea totală e posibilă doar dacă persoana exclusă de la moşte
