Dragă Osip Emilievici, Încep abrupt scrisoarea mea săptămînală şi te provoc la o mică suprainterpretare care sînt sigur că te va amuza. Te va amuza în primul rînd pentru că pleacă de la una dintre scrierile lui Karl Marx, deşi este, în fond, o lucrare despre irigaţii. Ei, sînt de-a dreptul curios să aflu ce părere ai. Am să te rog să-ţi aminteşti cuvintele lui Marx despre societatea asiatică sau de tip oriental. Ei bine, acele idei au fost preluate şi duse pînă la extrem de un istoric, sinolog şi filozof german, pe numele său Karl Wittfogel, într-o teză numită Despotismul oriental. De Wittfogel ai putea să fi auzit, dat fiind că tocmai în anul acesta vegetarian în care ne scriem noi, 1933, a fost internat într-un lagăr de concentrare de către Hitler, lucru ce a stîrnit un val internaţional de proteste. Odată cu pactul Stalin-Hitler, va deveni totalmente scîrbit de foştii săi camarazi şi va denunţa natura asiatică a celor două tipuri imperialiste de comunism, cel rus şi cel chinez. Dar să revenim la cartea lui de bază, ce va fi publicată abia în 1957. Pe scurt, pornind de la ideile lui Marx despre modurile asiatice de producţie, unde autorul Capitalului demonstrează că regimurile tiranice apar îndeosebi în zone propice lucrărilor monumentale de irigaţie, Wittfogel produce o critică a despotismului asiatic care s-ar baza exclusiv pe aceste lucrări extinse de irigaţie, ce necesită la rîndul lor un aparat birocratic sufocant. Termenul, oarecum amuzant pentru mine, pe care-l scoate Wittfogel din pălărie este acela de imperiu hidraulic. Un asemenea imperiu care se sprijină pe picioarele fragile ale unei birocraţii ridicole nu poate fi condus decît de un vîrf piramidal, unic şi despotic. Pentru a putea construi şi controla canalele de irigaţii, un asemenea despot trebuie să producă armate întregi de sclavi, pocnind din degete. Acum, bineînţeles că aluziile mele se în