Un job pe perioadă determinată poate fi un colac de salvare pe timp de criză. Salariatul nu pierde contactul cu piaţa muncii, are un venit şi poate ajunge „în cărţi“ pentru un contract permanent. Obişnuite pentru poziţiile de debutanţi, în actualul climat de pe piaţa muncii, contractele pe perioade determinate se practică în industrii tot mai variate şi chiar pentru poziţii de top.
Pe un forum de resurse umane, Luiza povesteşte că, în urmă cu un an, mama ei nu privea cu ochi buni felul în care evolua fiica ei din punct de vedere profesional. „O colegă de-ale mele de liceu lucra în Spania ca menajeră şi câştiga lunar cam 1.200-1.300 de euro. Eu eram proaspăt angajată temporar, cu un contract pe trei luni - pe 1.000 de lei şi bonuri de masă, după patru ani de facultate şi doi de master.
Citiţi şi:
Cum ajungi angajat de neînlocuit la serviciu
Ce oferte de muncă au românii în Europa
Mama se întreba dacă a meritat chinul cu şcoala, cu masterul, banii cheltuiţi ca să ajung într-o slujbă prost plătită, în timp ce alţii câştigau bani frumoşi fără prea multă implicare. Nişte prieteni i-au spus atunci că şansele mele de creştere în carieră sunt mult mai mari, în timp ce fosta mea colegă va face munca asta necalificată mult timp de aici înainte." Într-un an, Luiza a ajuns la un salariu aproape triplu şi a obţinut un contract pe perioadă nedeterminată.
Într-o altă discuţie, un specialist în IT care a fost concediat de o companie povesteşte că a fost recrutat printr-o agenţie de muncă temporară şi că urmează să lucreze pentru IBM, fără a fi, însă, angajatul multinaţionalei ci doar „închiriat" sau luat „în leasing" de la firma de recrutare. „Ştiu că nu e ca şi cum aş fi angajat IBM, dar, pentru moment, poate fi un colac de salvare. În plus, dacă oamenii de acolo vor considera că sunt bun, poate mă vor oferta. Deocamdată, e o şans
