Oficialii Institutului Naţional de Statistică au anunţat clar ieri că persoanele care nu-i spun recenzorului CNP-ul vor fi amendate. Până ieri, regulile erau altele. Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

Primul recensământ care are loc în România după intrarea în UE nu aduce doar metodologia europeană, ci şi multe probleme de organizare. Problema care a inflamat de la început spiritele a fost cea a Codului Numeric Personal, pe care autorităţile au stabilit să-l ceară pentru a aduce la zi registrele oficiale ale administraţiilor locale.

Mai mult, motivau reprezentanţii INS, era nevoie de această informaţie pentru a nu se înregistra dubluri în sistemul de recenzare.

De la recomandare la obligaţie

Iniţial, în anunţurile oficiale se recomanda populaţiei să îşi spună CNP-ul. Ulterior, recomandarea s-a transformat în obligaţie, pentru ca, în cele din urmă, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică să spună că, totuşi, cine refuză să furnizeze CNP-ul nu va fi amendat.

Ieri, şeful INS Vergiliu Voineagu a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, că declararea CNP-ului este obligatorie şi că purtătorul de cuvânt care a declarat altceva a fost demis. "Pentru această bâlbă a fost destituit şi s-au luat şi alte măsuri", a precizat Voineagu.

Nicio altă persoană nu mai este îndreptăţită să ofere informaţii oficiale cu privire la desfăşurarea recensământului. La întâlnirea cu presa au fost prezenţi ieri şi prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaiei şi secretarul de stat din cadrul Ministerului de Interne Gheorghe Emacu. Concluzia conferinţei de ieri a fost că, de acum înainte, CNP-ul este obligatoriu. Altfel, riscaţi primirea unei amenzi.

Recenzorul vine a doua oară

În ceea ce-i priveşte pe cei care au fost deja recenzaţi şi nu au oferit CNP-ul, teoretic, ar trebui chestionaţi încă o dată