Doina Sava se mândreşte că a obţinut mereu rezultate la olimpiadele mondiale cu elevii ei. Antrenoarea de înot a cunoscut apogeul carierei în 2004, când Camelia Potec, fosta ei elevă, a devenit campionă olimpică.

Doina Sava mărturiseşte că în planurile ei de studentă era, de fapt, gimnastica. Un accident la antrenamente în urma căruia şi-a rupt ambele meniscuri la un picior a determinat-o să-şi regândească viitorul. „Singurul care îmi rămăsăse era înotul, care nu punea presiune aşa mare pe picior. Deci mi-am schimbat specializarea în anul IV şi am ales nataţia. Asta a fost şansa mea de a deveni profesor. În timp am ajuns antrenor emerit, cu toate medaliile şi meritele posibile. Am fost şi premiată de trei preşedinţi: Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu", povesteşte cea mai cunoscută antrenoare de înot de la noi din ţară.

„Pot spune că viaţa mi-a fost împlinită şi că pe marginea bazinului am trăit 36 de ani şi, dacă aş mai fi în putere, aş mai sta", mărturiseşte Doina Sava. Profesoara a fost repartizată la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă", pe vremuri Şcoala Generală nr. 54. „După vreo patru generaţii de crescut a venit şi rândul marii performanţe. Am avut medaliaţi europeni, medaliaţi mondiali şi vârful carierei mele, medalie de aur olimpică la Atena, în 2004, prin Camelia Potec. Finalişti olimpici am avut la toate cele trei olimpiade la care am participat", spune Doina Sava.

Secretul: tenacitate

„Dacă n-aş fi avut acel accident, aş fi fost profesor de orice alt sport şi mă gândesc că aş fi putut face performanţă absolut oriunde. Poate aş fi ajuns la Deva, la Centrul Naţional de pregătire în gimnastică sau poate eram o bună antrenoare de baschet, nu ştiu", povesteşte profesoara. Doina Sava recunoaşte că este „tenace şi puţin cam drastică", dar că acestea sunt calităţile unui bun antrenor. „În plus, sunt punctuală, serioasă în tot