Cautati pe Google dupa cuvintele cheie fostul sef-repus in functie-instanta si veti gasi pagini intregi cu functionari, directori si directorasi de institutii publice cu povesti trase la indigo: diferite guverne i-au dat afara in mod abuziv ca sa-si impuna clientela politica, s-au judecat cativa ani si au castigat. Au fost repusi pe functii si au facut, pe buna dreptate, o mica avere cu bani de la stat. Instanta le-a platit retroactiv lefurile pentru anii petrecuti prin tribunale plus ceva despagubiri.
Acestea pot ajunge de la zeci sau sute de milioane la cateva miliarde de lei vechi, depinde de functia, vechimea si numarul salariilor recuperate, la care se adauga despagubirile morale. In unele cazuri ne izbim de situatii aberante: institutii cu doi sefi, unul pus la loc de instanta, altul de noua guvernare si nici unul nu se da dus.
Putem presupune in mod rezonabil ca toate aceste cazuri costa statul roman milioane si milioane de euro pe an. In final, facturile schimbarilor de guvern le platim fiecare dintre noi, desi ele ar trebui trimise in mod normal pe adresa partidelor care s-au perindat la putere si au actionat la fel de arbitrar si ilegal. Au ras tot in administratie, de la sef la femeie de serviciu, calcand in picioare legea si bunul simt, ca sa-si impuna propria clientela.
Guvernul Boc a incercat prin 2010 - dupa model american - sa legalizeze politizarea institutiilor deconcentrate insa ordonantele de orgenta au picat la Curtea Constitutionala. Iesirea din ipocrizie n-a fost posibila. Opozitia de atunci, adica puterea de azi, scuipa flacari impotriva pedelizarii tarii si s-a opus vehemet ideii ca politizarea, fiind o realitate romaneasca si nu numai, sa fie legalizata in cazul anumitor paliere administrative. Ai pierdut puterea, ai plecat. Punct.
Astazi, uselizarea tarii se intampla la fel de brutal ca pedeli