În Ungaria se mai înfiinţează oficial un partid de extremă dreapta. Numele „Zorii Maghiari” face trimitere la partidul neonazist intrat în Parlamentul de la Atena pe fondul gravei crize greceşti.

În Ungaria, „Magyar Hajnal” se vrea alternativa mai radicală la Jobbik, partid parlamentar, deşi socotit extremist. Analistul maghiar Ádám Paár a explicat pentru FP România de ce prinde atât de bine ideologia de dreapta radicală în ţara vecină. / Interviu de Adrian Barbu şi Răzvan Munteanu

Cum poate fi explicat succesul partidului Jobbik pe scena politică maghiară?

Analistul maghiar Ádám Paár: În opinia mea, succesul Jobbik se explică prin două aspecte. În primul rând, mulţi cetăţeni ungari au fost dezamăgiţi de aderarea la UE şi la lumea vestică. Majoritatea populaţiei a suferit pierderi grele în perioada transformărilor democratice, la începutul anilor ’90 – în sensul calităţii vieţii, ratei de angajare şi sănătăţii.

Sistemul socialist de tip sovietic din timpul lui János Kádár (1956-1989) a creat o relativ „mică burghezie”. Mulţi unguri au perceput sistemul lui Kádár ca pe o Epocă de aur, în care fiecare avea posibilitatea să muncească, în care inegalităţile şi corupţia nu existau – cel puţin din perspectiva „mitologiei lui Kádár”.

Pe când din anii ‘90 au început să apară problemele, în special în estul şi nord-estul Ungariei, regiuni în care locuitorii din zonele rurale şi-au pierdut locurile de muncă din cauza colapsului industriei grele. Nici stângiştii, coaliţia socialişti-liberali, nici dreapta, guvernele conservator-democratice, nu au putut remedia starea de pauperizare din toate regiunile, şomajul, criza demografică şi aşa-numita „chestiune ţigănească” în aceste sate mici. Sentimentele antielită au crescut încă din perioada de transformare democratică. Acest sentiment a fost exprimat şi prin slogan