Frumosul şi trecutul pot fi admirate nu numai în marile muzee, ci şi în casele memoriale, discrete şi răbdătoare evocări ale unor vieţi remarcabile. Vizita de la Muzeul memorial „Ion Minulescu – Claudia Millian“ este povestită de dna Paula Romanescu la rubrica Arte frumoase.
Nici măcar nu trebuie să le cauţi. Ele există şi ne aşteaptă răbdătoare. Sunt casele memoriale – măsură a culturii şi artelor româneşti; mici muzee în care îşi află ilustrare o viaţă de om (ba chiar mai multe). Despre Muzeul memorial „Ion Minulescu – Claudia Millian“ din bd. Gheorghe Marinescu nr. 19, situat vizavi de fostul Palat al Pionierilor (de mai ieri), palat al lui Al. I. Cuza (de mai alaltăieri) şi, deopotrivă, reşedinţă domnească, regală, prezidenţială (din secolul al XX-lea pe sfârşite şi până în prezent), se ştie că i-a fost locuinţă poetului Ion Minulescu (1881–1944) şi soţiei sale, Claudia Millian (1887–1961), poetă şi sculptoriţă. S-au căsătorit la 11 aprilie 1914. Treizeci de ani mai târziu, la 11 aprilie 1944, Ion Minulescu s-a mutat sub iarbă, adăugându-se umbrelor la Panteonul românesc – Bellu. În 1947, Claudia Millian-Minulescu a donat locuinţa Muzeului Literaturii Române, cu drept de a locui pe mai depa Publicitate rte aici împreună cu fiica lor, Mioara Minulescu (1911–2000), plasticiană. De la intrarea în vestibul, vizitatorul de astăzi este „întâmpinat“ de desene – grafică – semnate I. Iser, Al. Steriadi, Ştefan Popescu, Theodor Pallady, N. Dărăscu, lucrări dublu valoroase prin dedicaţiile pe care autorii le-au făcut poetului ori poetei. Livingul – o bogăţie de obiecte de artă: pictură în ulei (Margareta Sterian, H. Brauner, Al. Ciucurencu, Camil Ressu, M. H. Maxy, Adam Bălţatu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuţescu-Stork, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Mioara Minulescu), sculptură (Oskar Han, Claudia Millian), icoane pe sticlă şi lemn, o
