Afacerea cu sturioni a fost deschisă de Gerhard Buchert, care înainte de criză a avut o firmă de construcţii de drumuri. Ferma de sturini de la Giarmata va aduce profit abia peste zece ani.
Aflată la 10 kilometri de Timişoara, ferma de sturioni de la Giarmata este concepută să obţină aproximativ 100 de tone de sturioni şi aproape 10 tone de caviar pe an. Deocamdată, fucţionează într-un sistem experimental, în care se urmăreşte creşterea peştilor. La Giarmata urmează să se inaugureze şi o crescătorie, unde sturionii se vor reproduce şi vor fi industrializaţi. Aici vor fi aplicate tehnologii de ultimă generaţie, achiziţionate printr-un proiect SAPARD.
VEZI GALERIE FOTO CU FERMA DE STURIONI DE LA GIARMATA
Crescătoria de sturioni nu este o afacere cu bătaie scurtă. Profitul apare doar la maturizarea peştilor, după aproximativ şase ani.
În cele 48 de bazine de la Giarmata se află acum 16.500 de sturioni şi 29.000 de păstrăvi, de unde urmează să fie recoltat puieţii. Peştii au fost achiziţionaţi de la un centru de cercetare de la Galaţi, iar acum au atins deja vârsta de un an şi patru luni.
„Am vrut să fac ceva inedit. Profesorul Dorel Lazu de la Universitatea Agricolă mi-a dat ideea. Am visat apoi la o fermă de sturioni, însă investiţia nu o amortizez decât după vreo zece ani”, a declarat Gerhard Buchert, patronul fermei de sturioni de la Giarmata.
Ajung la patru metri
Sturionii de la Giarmata au ajuns într-un an la 0,30 grame, iar creşterea este controlată de temperatura apei, hrană şi condiţiile în care sunt ţinute. Sturionul ajunge la maturitate şi la patru metri lungime. În trei ani, peştii de la Giarmata vor atinge 4-5 kilograme. La 2-3 ani se trece la selectarea lor pe sexe.
„Masculii sunt trimişi la prepararea de carne, iar femelele sunt ţinute pentru icre. După şapte ani se valorifică şi carnea lor”, a sp
