Unicredit, al doilea grup bancar italian ca marime, doreste sa preia HVB (Hypoverein), una dintre cele mai mari banci germane.
Stirea are relevanta din mai multe puncte de vedere: ea ilustreaza lupta pe continent intre grupuri bancare mari, in contextul eforturilor de a se crea o piata unica pentru servicii financiare; arata ca, in timp ce unele banci sunt vulnerabile fata de preluari din afara, altele isi extind operatiunile externe; nu in cele din urma, ca procesul de consolidare bancara in Europa poate influenta
industria bancara din Romania – deoarece Unicredit si HVB sunt deja pe piata romaneasca.
Capitalizarea Unicredit si HVB (circa 21 miliarde de euro si, respectiv, 16 miliarde de euro) le plaseaza intre primele 30 de banci europene. Daca s-ar uni, ar forma un grup intre primele 10 in Europa.
Ambele s-au remarcat prin achizitii agresive pe pietele est-europene, pornind de la doua coordonate de baza: fara crestere este greu a se supravietui ca entitate autonoma; afacerile din Europa Centrala si de Est sunt mult mai profitabile decat in vechile tari membre ale Uniunii. De altfel, grosul profiturilor vine la Unicredit din operatiunile sucursalelor externe.
In Romania, cele doua grupuri au aparut prin achizitii: Unicredit a preluat fosta sucursala Demir Bank, iar HVB a aparut prin preluarea grupului austriac rezultat din fuziunea intre Bank Austria si Credit Anstalt.
Trebuie amintit ca, recent, HVB a anuntat ca va prelua Banca Tiriac, ceea ce ar forma a patra banca ca pondere in active pe piata romaneasca – circa 7%. Daca preluarea HVB de catre Unicredit s-ar realiza, aceasta din urma ar ajunge sa controleze aproximativ 10% din piata bancara romaneasca – in conditiile in care HVB ar disparea ca entitate autonoma.
Unicredit ar deveni al treilea jucator pe piata autohtona, dupa BCR s
