Numit criminal de razboi acum jumatate de secol, fara a fi inca reabilitat juridic si totusi imprumutand numele sau unei strazi din Bucuresti, vedeta in perioada interbelica, dansand balet la cele 130 de kilograme ale sale, fara un fundal sonor, in memoria lui Nae Ionescu, un om fara inclinatii hristice dar care a avut parte de un sfarsit martiric (aflat la Jilava, s-a "facut" pat pentru ca un coleg de celula sa se aseze) - acesta a fost Mircea Vulcanescu. O victima a "eticului gol", conform gandirii lui Constantin Noica, caci, "sacrificandu-se pentru un om inferior lui, si-a irosit inzestrarea pe care o avea si a vaduvit cultura romana de cartile pe care le putea scrie".
"Vulcanescu, crestineste vorbind, a murit in chip martiric, sacrificandu-se pentru un semen pe care Noica il considera inferior inzestrarii lui Vulcanescu", a explicat Sorin Lavric, doctor in filosofie, cu ocazia celei de-a doua intalniri din seria de conferinte "Mircea Vulcanescu", desfasurata saptamana aceasta la Clubul Taranului Roman. Evenimentul "Vulcanescu si Noica. Intre Cuvant si concept" a beneficiat si de prezenta Marioarei Vulcanescu, fiica lui Mircea Vulcanescu.
"Ideea lui Noica a fost ca Vulcanescu a fost victima eticului gol si ca, sacrificandu-se pentru un om inferior lui (s-a intins la Jilava, facandu-se pat pentru ca unul mai slab decat el sa se aseze pe el, sa reziste), si-a irosit inzestrarea pe care o avea si a vaduvit cultura romana de cartile pe care le putea scrie.
Noica spune ca orice om de exceptie trebuie sa fie egoist. Orice om trebuie sa traiasca pentru el, sa-si cultive talentul. Sorin Lavric, doctor in filosofie
Noica spune ca orice om de exceptie trebuie sa fie egoist. Orice om trebuie sa traiasca pentru el, sa-si cultive talentul. Si nu sa-l iroseasca, sacrificandu-se crestineste in numele unui imperativ care din punct de vede