Miercuri, am participat la o emisiune la Money TV despre dosarele lui Adrian Nastase, alaturi de avocatul acestuia, Ioan Cazacu. Nu stiu cat de vinovat este Nastase in cazul 'Trofeul calitatii' in care ispaseste o pedeapsa cu inchisoare de doi ani. Probabil ca la termenul din 18 martie va fi din nou liber in urma indeplinirii conditiilor eliberarii conditionate. Pana una-alta, Justitia l-a condamnat in urma unui proces care a durat aproape cinci ani si care a avut 61 (!) de termene de judecata, scrie Adrian Halpert, pe blogul lui.

I-am spus si in emisiune avocatului Cazacu faptul ca exista cel putin doua suspiciuni serioase in legatura cu nevinovatia clientului sau, care se declara o victima politica:

1. Daca este, asa cum sustine, nevinovat si a fost condamnat la ordinul politic al lui Traian Basescu, de ce nu si-a mandatat aparatorii, din primavara lui 2012 - cand a fost condamnat - si pana acum, sa se adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului? Cazacu a explicat faptul ca nu o poate face de unul singur si ca familia lui Nastase, cat si clientul sau, nu i-au cerut acest lucru.

2. Din moment ce nu si-a recunoscut vinovatia, de ce a platit Adrian Nastase aproximativ 700.000 de euro, prejudiciul stabilit a fi fost cauzat Inspectoratului de Stat in Constructii? Un om nevinovat nu poate plati, senin, din proprie initiativa, pentru ceea ce nu a facut, nu-i asa?!

Dar ceea ce am spus in acea emisiune si vreau sa subliniez si aici nu are legatura cu dosarele lui Adrian Nastase. Daca ar fi dupa mine, eu l-as condamna pe Adrian Nastase - din punct de vedere moral, nu juridic, desigur - la multe cazne pentru cu totul altceva: distrugerea presei scrise in Romania! Acest proces a inceput odata cu vanzarea companiei de distributie Rodipet catre un dubios "om de afaceri" libanez, pe numele sau Hassan Awdi, vanzare perfectata de premi