Dupa cinci ani de mandat controversat, cel mai longeviv premier din istoria postbelica a Italiei a demisionat marti seara. Berlusconi a plecat, dar a facut-o in felul lui: in ultima sedinta, si-a felicitat cabinetul ca fiind cel mai bun din istoria republicii si a profetit ca, in scurt timp, electoratul il va regreta... S-ar putea sa aiba dreptate. Berlusconi a fost ales pentru ca a promis sa modernizeze economia italiana. Nu a reusit. "Il Cavaliere" lasa la plecare o economie foarte slabita, un deficit public de 4,1% din PIB, o datorie publica de 106% din PIB si crestere economica 0. Guvernul Berlusconi are partea lui de vina pentru aceasta situatie, principala fiind ezitarea de a aplica masuri de reforma radicale sub presiunea publicului. Reformarea Italiei ar fi meritat pierderea puterii. Acum, noul guvern al lui Romano Prodi promite o reforma autentica. Dar, pentru a reduce deficitul public la 3% cat cere Pactul de Stabilitate, guvernul trebuie sa diminueze cheltuielile bugetare. Pentru a relua cresterea economica si a imbunatati productivitatea sunt necesare controlul cresterilor salariale si liberalizarea pietei muncii. Cu alte cuvinte, sacrificii din partea populatiei. Potrivit economistului italian Guido Gentili, citat de AFP, componenta viitorul guvern va da o indicatie asupra modului in care vor fi abordate aceste probleme. "Daca va ceda tentatiei de stanga, problemele se vor agrava". Acum, noul presedinte al Camerei Deputatilor nu este nimeni altul decat Fausto Bertinotti, seful partidului Rifondazione Comunista, iar propunerea noii coalitii guvernamentale pentru functia de presedinte al republicii este Massimo D'Alema, fostul prim-ministru comunist. De ce mai este numita aceasta coalitie "de centru-stanga"? Un guvern situat atat de la stanga, care sa trebuiasca sa ia masuri atat de liberale cum se cer in Italia, nu s-a mai intalnit. Prin urmare, se in