Deşi de mai bine de un an se vorbeşte despre reducerea aparatului birocratic, numeroase instituţii publice au anul acesta bugete şi scheme de personal mai mari decât în 2009. Ba chiar continuă să facă angajări. Conform buletinului lunar al Institutului Naţional de Statistică (INS), în octombrie 2009, lucrau în „Administraţie publică, apărare, asigurări sociale din sistemul public“ un număr de 232.000 de persoane, în sănătate - 385.000,
Deşi de mai bine de un an se vorbeşte despre reducerea aparatului birocratic, numeroase instituţii publice au anul acesta bugete şi scheme de personal mai mari decât în 2009. Ba chiar continuă să facă angajări.
Conform buletinului lunar al Institutului Naţional de Statistică (INS), în octombrie 2009, lucrau în „Administraţie publică, apărare, asigurări sociale din sistemul public“ un număr de 232.000 de persoane, în sănătate - 385.000, iar în educaţie - 396.000. Instituţia menţionată spune că, în urma unei cercetări statistice realizate în aceeaşi lună octombrie 2009, în administraţia publică erau 360.000 de angajaţi (cu 55% mai mulţi decât apar în buletinul lunar), în sănătate - 298.000 (cu 23% mai puţini), iar în educaţie - 395.000 (aici cifrele sunt aproape identice). Ar putea fi vorba, desigur, de o eroare sau de o modalitate diferită de împărţire pe categorii. Din păcate, nu este decât o nouă dovadă că nimeni nu ştie exact câţi bugetari sunt în România, datele statistice bătându-se cap în cap. „Se face o mare confuzie între funcţionarii publici şi bugetari (de fapt, cei din prima categorie sunt cam a zecea parte din total) şi între bugetari şi lucrătorii din sectorul public“, spune Liviu Toader, prim-vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.
Chiar şi Andreea Paul, consilier pe probleme economice al premierului Emil Boc, utilizează, atunci când vine vorba de a stabili numărul