Cesuleţele roşii de sub cârma Guvernului au trosnit de îndată ce promisiunile electorale s-au vrut preschimbate în acţiuni febrile, fiindcă rezervorul financiar a fluierat disperat a avarie.
Şi-atunci, comandantul suprem al Forţelor Armate ale României şi-a adus aminte, printre alţii, de rezerviştii din Ministerul Apărării Naţionale care iau şi pensie, şi salariu. A contabilizat preşedintele Traian Băsescu 400 de astfel de cazuri, destul ca publicul în faţa căruia făcuse calculul să se oripileze de cum se mulge bugetul statului.
Însă lucrurile sunt mult mai nuanţate. Pentru exemplificare, este de amintit generalul Constantin Degeratu, actual consilier de stat la Administraţia Prezidenţială. După ce a condus Statul Major General şi după un stagiu la Preşedinţie în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost trecut în rezervă de cum a debutat guvernarea PSD. Generalul spune astăzi că trimiterea sa la pensie s-a produs din motive politice. Probabil datorită expertizei sale, Constantin Degeratu a fost rapid preluat de alţii, precum o şcoală NATO şi Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Tot probabil datorită prestaţiei excelente a generalului Degeratu, preşedintele Băsescu, de îndată ajuns la Cotroceni, l-a făcut consilier al său. La scurt timp, Constantin Degeratu este reactivat. Când a fost trecut în rezervă, în anul 2000, Constantin Degeratu a primit plăţi compensatorii. După alţi doi ani de la reactivarea din anul 2005, generalul a cerut trecerea în rezervă. În acest moment, Constantin Degeratu este şi pensionar, şi salariat la stat, la Administraţia Prezidenţială.
Pe vremea când Constantin Degeratu comanda Armata a început un amplu program de restructurare a acesteia, de la modelul sovietic la compatibilitatea cu armatele similare din ţările membre NATO spre care tindeam. Ministerul Apărării Naţionale a des
