Oxana Radu, o tânără femeie din Cahul, una dintre victimele protestelor din 7 aprilie 2009, a povestit la un post de televiziune ce a păţit în cele cinci zile în care s-a aflat în arestul Comisariatului General de Poliţie din Chişinău, informează Jurnal.md.
Femeia se afla la Chişinău pentru o problemă personală. Oxana îşi lăsase copilul minor în grija unei vecine şi urma să se întoarcă în aceeaşi zi pentru a-l lua acasă.
„Am venit la Chişinău pe 7 aprilie dimineaţa, cu nişte probleme personale. În timp ce ne întorceam spre Cahul, microbuzul în care mă aflam a fost oprit de poliţia rutieră, toţi am fost arestaţi şi duşi la Comisariatul General de Poliţie din Chişinău", şi-a amintit Oxana.
Coşmarul din beci
Tânăra a povestit că nu a participat la protestele anticomuniste sau la devastarea unor clădiri din capitală. „Am fost puşi lângă un zid, ni s-au întocmit procese-verbale, ne-au fotografiat şi ni s-au luat amprentele. Ni s-a impus să semnăm declaraţii fără să ni se permită să le citim. Apoi, unul câte unul, am fost duşi în izolator", a menţionat tânăra din Cahul.
„Adevăratul coşmar a început în beciurile poliţiei", a declarat Oxana Radu. „Am fost obligaţi să ne dezbrăcăm până la piele, un bărbat ne percheziţiona, iar o doamnă în uniformă stătea în colţ şi râdea satisfăcută", relatează ea.
Potrivit tinerei, în izolator era foarte frig, iar la rugămintea femeilor din celulă de a li se permite să pună ceva haine pe ele, li s-a spus că „n-au decât să facă flotări" dacă vor să se încălzească.
Ea mai spune că fetelor li se mai permitea să se îmbrace la ieşirea din izolatoare, în schimb băieţii erau duşi la interogatorii „aşa, în chiloţi, cu hainele la subţioară şi tot cu hainele la subţioară erau bătuţi". Oxana crede că toată lumea trebuie să ştie ce a însemnat regimul represiv al comunistului Voronin.
„Deşi mi-e foarte greu