Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii, a precizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că a început o serie de discuţii cu comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru a stabili cum ar putea fi modificată legislaţia privind coplata, astfel încât aceasta să fie aplicabilă. „Legea coplăţii, care este aprobată de Parlament, nu a putut fi aplicată din motive tehnice. Pentru că, aşa cum a fost gândită, nu poate fi aplicată. De la faptul că se prevede că a douăsprezecea parte din venituri se constituie plafonul maxim - ceea ce înseamnă să monitorizezi veniturile fiecărui cetăţean, să monitorizezi consumul de servicii pe fiecare cetăţean ş.a.m.d., ar însemna nişte cheltuieli de administrare care ar depăşi cu mult coplata”, a spus el. Conform sursei citate, coplata nu reduce accesul populaţiei la serviciile medicale, ci „accesabilitatea nejustificată la servicii medicale”. „Dacă acum un furnizor de servicii medicale rău intenţionat poate să raporteze în mod fals nişte servicii medicale, atunci nu va mai putea, pentru că va trebui să aibă o chitanţă şi o plată făcută şi o semnătură a cuiva, care a dat acei bani. Deci este şi un mecanism de control şi o limitare a consumului nejustificat medical de servicii medicale”, a explicat Cepoi. Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii, a precizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că a început o serie de discuţii cu comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru a stabili cum ar putea fi modificată legislaţia privind coplata, astfel încât aceasta să fie aplicabilă. „Legea coplăţii, care este aprobată de Parlament, nu a putut fi aplicată din motive tehnice. Pentru că, aşa cum a fost gândită, nu poate fi aplicată. De la faptul că se prevede că a douăsprezecea parte din venituri se constituie plafonul maxim - ceea ce înseamnă să monitorizezi veniturile fiecărui cetăţean, să monitorizezi consumul de servicii pe fiecare cetăţean ş.a.m.d., ar îns