Încheierea mandatului procurorului Lucian Papici la conducerea Secţiei I din cadrul DNA şi controversele ce au urmat sunt doar cel mai recent episod al serialului „Independenţa justiţiei din România”. Din fericire, dincolo de toată isteria publică, de data aceasta evenimentele nu dezvăluie un abuz, ci sunt doar o consecinţă absolut normală a respectării legilor.
Percepţia privind independenţa justiţiei din România este un subiect sensibil atât pe plan naţional - pentru oamenii politici, specialiştii din sistemul juridic şi presă, cât şi pe plan internaţional - prin reflectarea evenimentelor din domeniu în raportul MCV şi respectarea normelor şi standardelor europene în domeniu.
În acest context, într-o societate în care toţi ochii sunt aţintiţi pe instanţe şi instituţiile de anchetă, orice modificare a stării de fapt, orice schimbare din funcţie, chiar şi orice declaraţie interpretabilă se transformă într-o furtună de controverse care acoperă ecranele televiziunilor cu galbenul „Breaking News”-urilor şi care înseamnă o nouă frenezie de atacuri politice din toate părţile.
Astăzi, în România, este „la modă” să spui că unul sau altul încearcă să intervină în justiţie. Independenţa sistemului juridic a devenit clişeul de pe buzele tuturor politicienilor, iar cazul Papici este doar unul dintre numeroasele episoade ale seriei. Totuşi, există o diferenţă semnificativă – acum se face foarte mult zgomot fără un motiv real.
La sfârşitul lunii septembrie mandatul şefului Secţiei I a DNA, Lucian Papici, a expirat. Drept urmare, procurorul general Tiberiu Niţu a decis să-l delege pe acelaşi post pentru încă o perioadă scurtă de timp, pentru a-i permite acestuia să finalizeze materialele la care lucra (în acest caz dosarul social-democratului Liviu Dragnea privind prezenţa la urne în cadrul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, organiza
