REPORTER IN TIGAIE Fetita din poveste poftea la dulceata de pe raftul de sus. Raftul cel mai de sus al camarii. Nu era nimeni acolo, s-o ajute. A deschis usa camarii si a adus un scaun dinaintea rafturilor. Un scaunel. Dupa puterile ei.
Dar nici ridicata pe varfuri nu reusea sa ajunga la raftul de sus, unde se afla borcanul cu dulceata. Vedea insa foarte bine tot ce se afla pe raftul de dedesubt. Aduse atunci un scaun mai inalt, dar nu suficient de inalt. Apoi auzi un zgomot. Venise bunica, o ridica in brate si putu sa ia cu manutele ei borcanul ravnit. Povestea au citit-o de nenumarate ori si Oana, si Simona. Dar azi, cand nu mai sunt copile, Bunica Ana le aduce din nou aproape de borcanul de dulceata. Cu o reteta. De fapt, cate o reteta pentru fiecare dintre nepoate.
CAPSUNELE. "Mai intai spalam fructele. Le lasam sa se scurga bine si incepem sa le masuram. La fiecare kilogram de zahar punem o farfurie adanca plina cu varf cu capsune. Ceea ce inseamna cam un kilogram de capsune". Nepoatele sunt atente la sfaturile bunicii. "Dupa ce le-am masurat, stim exact cantitatea si cautam vasul potrivit». O data masurate, fructele sunt puse pentru o vreme la rece. Apoi, bunica si cele doua ucenice le asaza intr-un vas: cate un rand de capsune si un praf subtire de sare de lamaie, pana se umple vasul. O informatie: la trei kilograme de capsune e nevoie de un pliculet de sare de lamaie. In ce priveste "lectia" despre dulceata de capsune, primul curs s-a terminat, pentru ca vasul a fost lasat la rece, de seara pana a doua zi dimineata. "Sarea de lamaie nu permite fructelor sa se inmoaie. Mai demult, pentru asta se folosea apa limpede de var".
SIROPUL. A doua zi, abia, se intra in miezul... retetei. Pentru inceput se va prepara siropul dintr-un kilogram de zahar si trei pahare cu apa rece, la foc mic, pana ce zaharul se leaga. "Cum stim ca s-a legat ?" - intrea
