Prof.univ.dr Ioan Mărginean, directorul adjunct al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii de pe lângă Academia Română, a făcut o scurtă analiză a sistemului de pensii din România.
Două grupuri de interese divergente iau naştere atunci când vine vorba despre pensionare, a explicat sociologul Ioan Mărginean, prof. univ dr la facultatea de Sociologie şi director adjunct la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
"Mulţi asiguraţi, dar nu toţi, vor să se pensioneze cât mai repede, ceea ce duce la creşterea numărului beneficiarilor. În acelaşi timp, plătitorii ar dori să plătească mai puţin, deci să fie mai puţini beneficiari. Într-adevăr, sunt ţări, cum este Franţa, unde vârsta standard de pensionare a rămas mai mică, iar acest lucru este din cauza opoziţiei puternice a sindicatelor faţă de creşterea vârstei de pensionare", a explicat Mărginean.
Expertul în pensii apreciază că este bine ca vârsta de pensionare să fie una comună atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, cu prevederea posibilităţii pensiei anticipate. "O altă posibilitate este să se menţină vârsta diferită, dar să se ia în calcul aceiaşi ani necesari de contribuţie. Evident că în acest caz, dacă femeile se pensionează mai repede, cu ani de contribuţie mai puţini vor avea şi o pensie mai mică. Sistemul nostru vechi a fost incorect. Femeile se pensionau mai devreme (55-57 ani) şi cu un stagiu mai mic de cotizare (25 ani). Deci, la un venit egal, ele primeau o pensie mai mare decât bărbaţii care au lucrat cu 5 ani mai mult şi s-au pensionat la vârsta de 60-62 ani (pentru că la ei stagiul era de 30 ani)", a adăugat acesta.
Potrivit lui Mărginean doar jumătate din numărul pensionarilor a ieşit la pensie la vârsta standard şi cu stagiul complet de cotizare: "În sistemul românesc a crescut nefiresc numărul pensionarilor pentru că s-a facilitat ieşirea timpurie la pensie, fără penaliza
