Decizia Uniunii Europene de a recapitaliza bancile cipriote prin impunerea unor pierderi pentru persoanele fizice si companiile care au depozite mai mari de 100.000 de euro la primele doua banci din tara a declansat alarma in randul investitorilor, care se tem ca finantarea din zona va avea de suferit.
Oficialii europeni au fost de acord sa-i ofere Ciprului imprumutul de 10 miliarde de euro doar dupa ce guvernul cipriot a fost de acord sa inchida Banca Populara din Cipru (Laiki), a doua institutie de creditare din tara, prin impartirea sa in doua: depozite sub 100.000 de euro, garantate, se vor duce la Banca Ciprului.
Cele peste aceasta suma vor ramane intr-o "bad bank", fiind inghetate si posibil utilizate in intregime pentru salvarea intregului sistem.
De altfel, si depozitele de peste 100.000 de euro din cadrul Bancii Ciprului vor fi inghetate si taxate cu aproximativ 30 la suta, potrivit ultimelor informatii.
"Acest lucru are implicatii negative pentru orice banca mai putin puternica", a explicat Chris Bowie, de la Ignis Asset Management, care gestioneaza 110 miliarde de dolari, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, se va observa o schimbare in sistemul bancar, investitorii renuntand la depozite, in favoarea unor investii in obligatiuni si actiuni.
Cu exceptia Danemarcei, in 2011, deponentii au scapat fara pierderi din criza financiara europeana. In februarie 2011, Amagerbanken A/S s-a prabusit, iar creditorii au pierdut, initial, 40 la suta.
"Actiunea pe care Cipru este fortata sa o efectueze cu privire la banci este considerabila in acest context istoric", a explicat Eva Olsson, analist la Mitsubishi UFJ Securities din Londra. "Aceasta masura ar putea avea consecinte serioase pentru investitorii din bancile mai slabe din intreaga Europa", a adauga ea.
Nu in ultimul rand, agenti
