Stephane Karo umbla după lăutari prin Clejani când se trăgea tare în Bucureşti, în 89. S-a şi însurat cu o ţigancă

Lăutarii din Clejani au umblat prin toată lumea. Karo le-a făcut rost de concerte

Sursa: VLAD STĂNESCU

Nu se ştie care pe care a făcut cunoscut. Stephane Karo pe lăutarii de la Clejani sau invers. Oricând sunt întrebaţi, fiecare are varianta lui şi crede în ea.

Belgianul care în urmă cu douăzeci şi un pic de ani venea în România doar s-asculte o trupă de ţigani spune că să lucrezi cu romii e o "ţigăneală". Îţi place ori nu-ţi place. Lui i-a plăcut. Lucrează chiar şi astăzi cu ei. Au concert într-un club din Bucureşti, în cadrul unui pre-eveniment al International Romani Art Festival (IRAF), care se va desfăşura între 7 şi 10 iunie, în Grădina Uranus din Bucureşti.

E agitaţie mare pe scenă. Lăutarii din "Taraful Haiducilor" dau probele de sunet. Parcă nici n-ar fi nevoie când încep să cânte viorile, acordeonul, ţambalul şi un contrabas, iar la microfon s-aude vocea tabagică a unui ţigan bătrân, care-şi scoate din când în când pălăria.

Stephane Karo nu gestionează doar banii trupei, concertele, apariţiile prin documentare sau filme. Merge printre ei şi-apleacă urechea să prindă fiecare notă. Urlă la sunetist să ridice un microfon. E de muncă cu ţiganii. Vin pe rând la concert, umblă care încotro, se pierd unii de alţii, se-adună, se găsesc, se ceartă, îşi scot ochii. Nimic din organizare nu e sigur până nu urcă toţi pe scenă.

Karo (52 de ani) explică de ce, în toţi aceşti ani, ţiganii lui nu s-au schimbat deloc, deşi au văzut o lume întreagă, au avut bani pe mână ca milionarii, femei frumoase, petreceri, America, Japonia.

Tot la Clejani s-au întors, unul câte unul. Chiar dacă vremurile au evoluat cam peste tot, ei tot în satul din Giurgiu trag. "De la organizatori nu mai primeşti banii în