Numărul persoanelor care aleg să-şi pună capăt zilelor creşte în fiecare an. Psihiatrii spun că de vină este uneori şi presa care caută senzaţionalul în orice tragedie. Majoritatea sinucigaşilor au probleme psihice, iar mediatizarea unor cazuri în care aceştia se regăsesc joacă un rol declanşator, spun specialiştii.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproximativ 3.000 de persoane se sinucid în fiecare zi în toată lumea şi, în acelaşi interval, au loc de 20 de ori mai multe tentative de sinucidere. OMS admite că datele, ­care provin din statisticile ­puse la dispoziţie de guverne, ar putea fi, în realitate, de la 10 până la de 20 de ori mai mari. Din rapoartele organizaţiei reiese că sinuciderea este cea de-a treia cauză de deces pentru persoane cu vârste cuprinse între 10 şi 24 de ani.

România, cu o incidenţă naţională de 14,01 sinucideri la 100.000 de locuitori pe an, a înregistrat o creştere a numărului de sinucigaşi în ultima perioadă, cei mai mulţi fiind de sex masculin. Conform Raportului asupra Activităţii Reţelei de Medicină Legală, anul trecut şi-au luat viaţa 3.050 de persoane, cu aproape 100 mai multe decât în 2009 (2.953 de persoane) şi cu aproape 250 mai multe decât în 2008 (2.802 persoane). În 2010, cei mai mulţi sinucigaşi au folosit metode ca spânzurarea (79%), intoxicaţia voluntară (7%) şi precipitarea (5%). Specialiştii spun că la majoritatea sinucigaşilor se întâlnesc probleme de natură psihică. Potrivit psihiatrilor, persoanele care au tendinţe sinucigaşe suferă în special de depresii, de tulburări afective monopolare şi bipolare. Alcoolismul, consumul de droguri şi tulburările halucinante de tip schizofrenic sunt alte elemente asociate cu sinuciderile.

„Cazurile şocante sunt acelea în care sinuciderea coincide cu debutul bolii. Este cunoscut, de peste 200 de ani, faptul că există psihoze care debutează pri