Pentru prima dată, miniştrii europeni ai agriculturii şi deputaţii europeni au dezbătut împreună reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Evenimentul organizat luni 7 noiembrie la Bruxelles a fost o ocazie pentru ca statele membre şi Parlamentul European să-şi spună deschis şi în faţă nemulţumirile privind proiectul propus de Comisia Europeană.
Dacian Ciolos, artizanul proiectului de reformă prezentat în 12 octombrie a făcut acum câteva afirmaţii preliminare de bun simţ.
În primul rând, el a remarcat că nimeni nu pune la îndoială necesiatea ca această politică să continue a fi finanţată de UE. La fel, nimeni nu contestă ideea de susţinere financiară a fermierilor. Cele două puncte sunt importante întrucât în urmă cu doi ani se vorbea despre posibilă dispariţie a PAC cu tot cu subvenţiile sale interesante.
Dar Ciolos crede trebuie să se înceapă prin a se înţelege corect acest proiect voluminos şi complex. În ciuda poziţiei şi a sfaturilor pe care le primesc, nu toţi miniştrii agriculturii au aprofundat cu adevărat proiectul ci s-au grăbit să ia deja poziţii politice.
În 20 octombrie la Luxembourg, majoritatea miniştrilor au criticat ideea plafonării subvenţiilor pentru fermele mari, după 2014. Ideea propusă de Ciolos arată că fermele cu un venit de 300 de mii de euro pe an nu mai pot beneficia de ajutor comunitar.
Cele care câştiga între 150 şi 250 de mii de euro sunt supuse unei micşorări a subvenţiilor între 20% şi 70%. Ideea a fost respinsă de un număr important de state membre printre care şi România întrucât se consideră că se crează astfel prea multă birocraţie. Ele de altfel şi-au expus din nou această poziţie şi în dezbaterea de faţă.
Ciolos a mai remarcat că există reacţii şi la aspecte ale reformei care nu se găsesc în propunerea sa şi că s-au tras adesea concluzii pripite la unele dintre ideile sale. Apo
