Cutia virală a Pandorei

Acum exact un deceniu, un grup din Marsilia reuşea să uimească întreaga lume comunicând descoperirea unui „virus gigant“1, care avea să extindă dimensiunile maxime ale virusurilor la peste 0,7 micrometri, dar şi complexitatea genomică a acestora (peste 1.000 de gene). După zece ani de la descrierea Mimivirusului, acelaşi grup francez continuă să uimească lumea ştiinţifică: tot la amibe din sedimente acvatice, au fost identificate două noi virusuri gigante, de data aceasta uriaşe chiar şi în comparaţie cu unele bacterii. Raportul2 este publicat în numărul de astăzi (19 iulie) al revistei Science. Cele două virusuri au dimensiuni de circa un micrometru (de trei ori mai mult decât bacteriile din genul Mycoplasma, de exemplu) şi genomuri de 2,5, respectiv 1,9 megabaze. Particulele virale sunt vizibile nu doar la microscopul electronic (v. figura), ci şi la cel optic. Pandoravirus salinus (descoperit în Chile) şi Pandoravirus dulcis (Australia), cum au fost denumite cele două noi megavirusuri, nu pot fi încadrate în niciuna din familiile de virusuri cunoscute şi, mai mult, originea lor filogenetică este incertă. Numele propus de grupul din Marsilia reflectă, de altfel, surprizele pe care studiul noilor virusuri este aşteptat să le aducă.

Diagnostic cu bisturiul

Science Translational Medicine a publicat miercurea aceasta un foarte interesant studiu3 realizat de o echipă maghiaro-britanică. Cercetarea a avut la bază aşa-numitul concept de „bisturiu inteligent“ (iKnife), adică rezultatul combinării unui bisturiu electric cu un dispozitiv de spectrometrie de masă prin ionizare evaporatoare rapidă (REIMS); mai simplu spus, este vorba de un sistem care analizează aproape imediat fumul degajat de contactul bisturiului electric cu ţesuturile, putând distinge ţesutul sănătos de cel malign. Iniţial, echipa a studiat ex vivo probele tisu