Taranul roman nu da semne ca poate folosi banii cu care il tot imbie europenii. Pentru agricultorul din Romania, Programul SAPARD seamana cu un avion pe care ar trebui sa-l piloteze, dar nu prea Taranul roman nu da semne ca poate folosi banii cu care il tot imbie europenii. Pentru agricultorul din Romania, Programul SAPARD seamana cu un avion pe care ar trebui sa-l piloteze, dar nu prea intelege de ce trebuie sa o faca si nici nu stie unde il va duce. Este un mijloc de finantare facut pentru un alt gen de producator agricol, iar taranul roman nu i se poate adapta nu doar pentru ca este prea sarac, dar si pentru ca programul este greu de inteles. O limba straina pe care omul de la sat nici nu poate si nici nu prea este dispus sa o invete. Redactarea unui proiect si mai ales gasirea fondurilor necesare cofinantarii sunt misiuni greu de indeplinit pentru un producator care abia reuseste sa asigure familiei painea zilnica. Cum marea majoritate a locuitorilor satelor practica o agricultura de autoconsum, este aproape imposibil ca vreunul dintre ei sa poata accesa fondurile SAPARD. Pentru a trece de la sapa, car cu boi si inchegarea branzei in tifon la constituirea unei exploatatii agricole si construirea unei fabrici de lactate este un drum pentru care agricultorul roman are nevoie de altfel de programe. SAPARD se adreseaza fermierilor instariti, dar, din pacate, la noi in tara acestia se pot numara pe degete. Tocmai de aceea au fost utilizate doar o treime din fondurile pe care Uniunea Europeana ni le-a pus la dispozitie. Daca in 2004 oficialii de la Bruxelles erau destul de sceptici ca vom cheltui banii, constructia de drumuri comunale si lucrarile de alimentare cu apa au scapat Romania de obligatia de a restitui fondurile. Anul viitor insa nu se intrevede nici o salvare si chiar responsabilii romani s-au aratat sceptici in privinta capacitatii agriculturii de a ab