O scrisoare din 1974, trimisă de fondatorul Societăţii Dracula din Londra, Bruce Wightman, către Directorul Oficiului Judeţean de Turism din Bistriţa-Năsăud, dezvăluie primele impresii ale occidentalilor fascinaţi de mitul lui Dracula despre România. Bruce Wightman îşi exprima mulţumiri sincere pentru ospitalitate şi spunea că el şi soţia sa se bucură de ultimele pahare din „Elixirul lui Dracula" şi din ţuica pe care o aduseseră din România.

Primele contacte ale României cu tradiţia occidentală de Halloween au avut loc cu mult înainte de căderea comunismului. Deşi romanul „Dracula" de Bram Stoker era interzis de regimul lui Ceauşescu, au existat pionieri ai turismului care l-au citit şi au intuit că o să aducă turişti străini în ţară. Alexandru Misiuga, director la Oficiul Judeţean de Turism Bistriţa-Năsăud din 1968, a cerut finaţare pentru un hotel decent în Bistriţa şi l-a botezat Coroana de Aur după romanul lui Stoker. Deşi denumirile care aduceau aminte de regalitate erau interzise în socialism, acesta i-a convins pe toţi că hotelul va face furori peste hotare şi va aduce bani frumoşi. Lucru care s-a şi întâmplat.

Membrii Societăţii Dracula din Londra, societate fondată în 1973, au început să vină în România chiar după ce s-a tăiat panglica hotelului, în 1974. Dintr-o scrisoare primită de Alexandru Misiuga de la fondatorul Societăţii Dracula, Bruce Wightman, chiar cu ocazia Halloween-ului, reiese că membrii societăţii fuseseră în România, la Coroana de Aur, şi plănuiau o nouă vizită anul următor. De altfel, şi Alexandru Misiuga, care a murit în februarie 2009, relata în ultimul său interviu vizita celor de la Societatea Dracula. „Era în 1974. Şi mă pomenesc cu un grup de englezi la Bistriţa. Bruce Wightman, băiat simpatic. Mă, zic, mie îmi trebuie ceva deosebit aici. Am dat comandă de o sticlă cu un cap de drac înăuntru. Turnat în cobalt, la 2.000 de g