Mai mult de şapte norvegieni din zece sunt împotriva aderării ţării lor la Uniunea Europeană, ostilitate pusă pe seama crizei datoriei suverane, dar care a scăzut uşor după atacurile de la 22 iulie, arată un sondaj publicat joi, potrivit Agrepres. Sursa: Reuters

Conform sondajului, 71,1% din persoanele intervievate nu doresc aderarea Norvegiei la UE, în timp ce 18,7% s-au pronunţat "pentru", iar 10,2% s-au declarat indecişi.

După ce au votat de două ori împotriva aderării, în referendumurile din 1972 şi 1994, norvegienii, beneficiari ai resurselor naţionale de petrol din Marea Nordului, au devenit şi mai ostili unei posibile integrări în UE, în condiţiile în care zona euro se confruntă cu o criză a deficitelor bugetare.

"Înainte" şi "după" atentatele teroriste

Realizat de institutul Sentio înainte şi după atacurile din 22 iulie, sondajul arată o modificare perceptibilă a opiniilor în aceste două perioade. Chiar înainte de atacurile comise de extremistul Anders Behring Breivik, 73,4% dintre norvegieni se opuneau aderării la UE şi 17,1% erau de acord cu aceasta. Distanţa dintre cele două poziţii s-a redus după masacru, la 68,8% împotrivă şi 20,1% pentru, o evoluţie pe care politologul Frank Aarebrot a pus-o pe seama unui val de simpatie pentru partidul laburist al premierului Jens Stoltenberg.

Laburiştii sunt, în general, proeuropeni, dar au acceptat să lase deoparte chestiunea aderării la UE pentru a nu intra într-o dispută cu partenerii eurosceptici din coaliţia de guvernamând.

Colaborare europeană

Din 2009, Norvegia a hotărât să participe la proiecte ale UE şi la finanţarea Mecanismului Economic European (Schengen, Europol, Centrul UE de Monitorizare AntiDrog, Frontex şi Agenţia Europeană de Apărare). În 2008, de exemplu, contribuţia Norvegiei s-a ridicat la 188 milioane de euro, iar pentru anii următori suma este mai mare, urmând