Adoptarea timpurie a euro, înainte de eliminarea dezechilibrelor din economie, ne-ar lăsa fără instrumente tampon, iar, în cazul unor derapaje, toate ajustările s-ar duce în scăderi de salarii.

Cursul leu-euro este acum un tampon care ţine piept plecărilor de capitaluri şi crizei economice, astfel încât corecţiile nu se duc în totalitate în economia reală, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, într-un discurs la Academia Română.

Dacă nu ar exista cursul de schimb leu-euro şi ţara noastră ar fi trecut deja la euro, toate deciziile de politică monetară s-ar lua de Banca Central-Europeană (BCE) şi s-ar putea ca ce este bun pentru media ţărilor din UE să nu fie bun şi pentru România.

"Ar exista riscul ca să nu mai avem instrumente să răspundem şi toate derapajele să se ducă pe salarii", a explicat guvernatorul. El a mai precizat că adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare şi că trebuie să facem diferenţa între dorinţă şi putinţă. "Politica monetară a BCE este un proces inevitabil. Vom renunţa la politica monetară în momentul în care vom fi pregătiţi", a mai spus Isărescu.

Intrarea în zona euro este un act multilateral, care nu depinde numai de Comisia Europeană, ci şi de alte state, de îndeplinirea unor criterii de convergenţă nominală. Pentru a putea adopta euro, o ţară trebuie să îndeplinească criteriile de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.

Isărescu a precizat că până în 2012, când România trebuie să intre în me-canismul ERM-2, nu mai sunt decât trei ani în care trebuie luate multe măsuri. "După doi ani de la intrarea în această anticameră a zonei euro, adoptarea monedei unice va depinde de noi, de piaţă şi de analizele care se