Numărul mare al cazurilor de tuberculoză în lume este unul din scandalurile medicale de la începutul acestui secol. Tuberculoza a ucis 1,4 milioane de persoane în 2010, din care majoritatea trăiau într-o ţară săracă. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este vorba de cel mai scăzut nivel al mortalităţii înregistrat în ultimii zece ani. Dar această evoluţie pozitivă ascunde o realitate îngrijorătoare: bacilul Koch devine din ce în ce mai rezistent la tratamentele existente, până în punctul de a reprezenta, în anumite regiuni ale lumii, o problemă de sănătate publică majoră, relatează Agerpres.

Instrumentele învechite de diagnosticare şi medicamentele depăşite, lipsa resurselor, dificultăţile pentru pacienţi de a urma tratamentul, dezinteresul sectorului farmaceutic: peste tot în lume sunt aceleaşi obstacole în îngrijirea pacienţilor. Dar în timp ce ţările dezvoltate reuşesc să menţină incidenţa bolii la un nivel scăzut, ţările sărace au enorme probleme de acces la diagnostic şi tratamente.

Iar situaţia devine greu de rezolvat când pacienţii se dovedesc a fi 'multirezistenţi', adică sunt infectaţi cu o suşă rezistentă la acţiunea a două antibiotice majore (rifampicină şi izoniazidă), care reprezintă tratamentul standard, numit de 'prima linie'. Potrivit OMS, în cursul ultimilor zece ani, această tuberculoză multirezistentă ar fi provocat moartea a 1,5 milioane de persoane în lume. În fiecare an sunt recenzate 450.000 de noi cazuri, ceea ce obligă - atunci când este posibil - să se recurgă la un tratament de 'linia a doua'. Este vorba de medicamente mai puţin eficiente, care au grave efecte secundare, care trebuie să fie administrate timp de doi ani şi care costă o avere: cel puţin 10.000 de euro de persoană în ţările în curs de dezvoltare (tarifele fiind negociate de ONG-uri), în timp ce costul tratamentului unei tuberculoze simple nu depăşeşte 15