Din 2003 există excedente ale balanţei comerciale, iar shekelul a devenit o monedă forte, în vară urmând ca ''mica ţară a făgăduinţei'' să fie primită în OECD, în clubul naţiunilor industrializate bogate. Iar acesta este doar începutul, dat fiind că în clasamentul şanselor de viitor Israelul se află foarte sus, potrivit Agerpres.
Cei 7,5 milioane de locuitori ai Israelului au mai multe companii cotate la Nasdaq decât Europa, Japonia, China şi India la un loc şi au cea mai densă reţea mondială de firme start-up (nou înfiinţate). În nicio altă parte a lumii nu curge mai mult capital de risc. Dacă un întreprinzător israelian are o idee, el începe să o pună în aplicare chiar în săptămâna respectivă, spun analiştii. Actualmente, Israelul se află pe locul 30 în ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor. Peste două decenii, conform planurilor guvernului Netanyahu, Israelul ar urma să se numere printre cele 12 cele mai bogate naţiuni ale lumii.
Condiţiile pentru aceasta nici că ar putea fi mai nefavorabile. Teritoriile palestiniene nu deţin materii prime, iar pământurile sale sunt pe jumătate uscate. Israelienii sunt înconjuraţi de inamici, care boicotează accesul pe piaţa regională, iar zece la sută din PIB se scurge către apărare. Serviciul militar obligă tinerii să stea departe de meserie sau formare profesională timp de trei ani la bărbaţi şi doi ani la femei. În anii '90, statul evreu se afla într-adevăr în dificultăţi economice, la care au contribuit şi colonii evrei est-europeni. Ei au creat un mediu atât de neprielnic economiei de parcă ar fi fost opera unui ''antisemit pasional'', scrie Die Presse. Aceştia se simţeau însufleţiţi nu doar de spirit sionist ci şi de idealuri economice corporatiste. Chiar şi cei mai inteligenţi au luat lopata şi cosorul în mână, pentru a sluji la kibbutz binelui comun. Circa o treime din companii aparţineau Histradut, s
